Localizare si Componenta

    Dagata este o comuna in judetul Iasi. Este formata din satele: Balusesti, Boarca, Buzdug, Manastirea, Piscul Ursului, Tarnita si Zece Prajini. Este situata la 86 Km distanta de municipiul Iasi, In partea de sud a judetului Iasi, Invecinandu-se la nord si vest cu judetul Neamt, la est cu comunele Tibana, Tibanesti si Tansa si la sud cu judetul Vaslui.

   Prezentare Comuna

   Cu o suprafata de 34 km² si 4,891 locuitori, comuna Dagata este impartita teritorial in 9 sate. Cele 9 vetre de sat sunt dezvoltate In general de-a lungul cailor de comunicatie.

   Balusesti, se situeaza la 4 Km sud de centrul comunei, aproape de limita cu judetul Vaslui, fiind atestat si Intarit In anul 1546 de catre domnitorul Petru Rares.

   Boatca, situat la 5 km la nord de centrul comunei, pe valea paraului Pietrosu, intr-o regiune cu dealuri Impadurite si cariere de gresii. Este un sat relativ nou aparut dupa Improprietarirea din anul 1864.

   Buzdug, situat la 8 km nord-vest de centrul comunal Intr-o regiune deluroasa cu paduri, datand din 1864.

   Manastirea, situat la 3 km nord de centrul comunei, la confluenta parailor. Manastirea si Fataciunea, datand din anul 1864. Poseda cariere de gresii. Aici se afla o biserica din lemn Sf. Ioan Botezatorul construita in anul 1723.

   Piscul Rusului, situat la 8 km nord-vest de centrul comunei, pe valea paraului Surda intr-e dealuri impadurite, datand din 1864. Are cariere de gresii si o halta CFR pe linia Roman-Buhaiesti.

   Tarnita, situat la 11 km nord-vest de centrul comunei pe valea paraului cu acelai nume, datand din 1864. Are cariere de gresii.

   Zece Prajini, situat la 3 km nord-vest de centrul comunei pe valea paraului Garbovet, datand din 1921. Localitatea a fost Infiintata de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin improprietarirea mai multor familii de tigani (romii de azi) cu cate zece prajini de pamant, fapt de la care si-a luat numele.

   Cel mai apropiat oras este Roman, la circa 40 km distanta. Satul Zece Prajini, sat cu denumirea veche de Ursari, este cel mai nou sat al comunei, atestat documentar din anul 1921. Calea ferata trece paralel cu satul. Paralel cu calea ferata este si strada principala unde se afla toate institutiile: biserica, scoala si cateva baruri si magazine alimentare. Casele sunt dispunse de-a lungul strazii si se formeaza cateva strazi secundare, perpendiculare cu strada principala, strazi ce urca spre deal.

   Dagita, sat centru de comuna, asezat pe coasta dealului Miclescu si valea paraului cu acelasi nume, datand din 1469 sub numele initial de Bruduresti. Poseda cariere de gresii, precum si o statie CFR pe linia Roman-Buhaiesti. In localitate se afla conacul V.Tautu construit in prima jumatate a sec. XIX.

   Poienile, situat la 6 km nord de centrul comunei, pe valea paraului Fataciunea, datand din 1864. Are cariere de gresii.

    Situri Arheologice

    Situl arheologic de la Dagata, punct 'Dealul Tintirim II'

   Localizare 'Dealul Tintirim II', in marginea de SE a satului, intre sat si calea ferata. Pe prelungirea de SSE a Dealului Tintirim la circa 1 km de punctul I, in marginea de ESE a satului, intre acesta si calea ferata s-a gasit un fragment de vas decorat cu brau crestat de varsta La Tène, precum si o asezare din sec. VIII-X suprapusa de alta din sec. XI si XVI-XVII.

    Situl arheologic de la Dagata, punct 'Saivane'

   Localizare 'La Saivane', la cca. 300 m de marginea de SE a satului, langa saivanele IAS, la circa 300 m pe partea dreapta a caii ferate Dagata-Buhaesti, pe versantul de NE al dealului, fragmente ceramice corodate, ce par sa ateste existenta unei asezari geto-dacice, din sec. II i.e.n. Deoarece localnicii afirma ca pe locul unde este construit Complexul zootehnic a existat biserica si cimitir, este posibil sa localizam aici acel „cimitir sau seliste cu 75 pietroaie mari necioplite si nescrise'.

    Obiective Turistice

    Conacul V. Tautu ce dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea

    Biserica din lemn cu hramul „Sfantul Ioan Botezatorul” (1723) sin satul Manastirea

    Ocupatie, mestesuguri si arta populara

    Fanfara Ciocarlia este numele unei formatii din satul Zece Prajini, Iasi. Fanfara Ciocarlia e cunoscuta ca cea mai rapida fanfara din lume. Ei ajung chiar pana la 200 bpm (beats per minute). In 6 octombrie 1996 au fost descoperiti de inginerul sonor Henry Ernst din Berlin. De atunci ei concerteaza cu mare succes pe toate scenele lumii.

    Mai cunoscuta in strainatate decat in tara, Fanfara Ciocarlia duce numele Romaniei pe scenele internationale de mai bine de 10 ani. Costica Cimai Trifan, Pancirel Panjo Costandache, Lazar Radulescu, Oprica Ivancea, Ioan Ivancea, Daniel Ivancea, Constantin Pinca Cantea, Monel Gutel Trifan, Constantin Sulo Calin, Laurentiu Mihai Ivancea, Costel Gisniaca Ursu – toti din satul iesean Zece Prajini – si Nicolae Ionita din Clejani sunt cei 12 romi care pun strainii pe foc. 2005 a fost un an plin de recitaluri, din tarile nordice pana in Brazilia. In 2006 s-au intors dintr-un turneu de zece concerte in Japonia.