Acum România are 471 de parlamentari cu sarcini identice, împărţiţi în 2 camere. Află cum funcţionează Parlamentul şi de ce ar fi MAI SIMPLU un sistem UNICAMERAL decât unul BICAMERAL.
Potrivit Constituţiei României, Parlamentul este instituţia reprezentativă supremă a poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
Structura Parlamentului României
Parlamentul României este format din Camera Deputaţilor şi Senat. În actuala legislatură sunt 471 de parlamentari, numărul acestora fiind stabilit de legea electorală.
Camera Deputaţilor are un număr de 334 membri şi Senatul, 137 membri, aleşi pentru un mandat de 4 ani, prin vot uninominal.
Diferenţele dintre cele două camere:
- Pentru majoritatea legilor, Senatul este prima cameră solicitată.
- Constituţia conferă Camerei Deputaţilor rolul de primă cameră solicitată în anumite situaţii, cum ar fi adoptarea tratatelor internaţionale.
- Senatorii reprezintă un număr mai mare de cetăţeni comparativ cu deputaţii.
Parlamentul funcţionează în două sesiuni ordinare pe an: prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
Cum se adoptă o lege în Parlamentul României
Parlamentul adoptă legi constituţionale (de modificare a Constituţiei), organice şi legi ordinare.
Primul pas pentru adoptarea unei legi obişnuite este să existe o iniţiativă legislativă, care poate veni din partea Guvernului, a deputaţilor şi/sau a senatorilor sau din partea a minim 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Pasul doi: această iniţiativă legislativă este depusă la una dintre camere, în funcţie de subiectul iniţiativei legislative. Camera respectivă are obligaţia de a se pronunţa în maxim 45 zile pentru o lege obişnuită, iar pentru legi mai complexe, 60 de zile. Dacă în acest termen camera respectivă nu se pronunţă, atunci legea este în mod automat considerată ca fiind adoptată.
Termenul de 45/60 de zile
În aceste 45/60 de zile, legea este supusă unui acord legislativ, analizată de către comisia de specialitate, se depun amendamente etc. Pe parcurs, ea poate fi respinsă de către diverse comisii, ceea ce poate duce la reînceperea de la zero a acestui proces. De asemenea, se pot găsi modalităţi legale pentru tergiversarea unei legi. De exemplu, legea Referendumului a fost înregistrată la Senat pe 19.07.2005 și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 27.06.2006 - a fost nevoie de aproape un an pentru adoptare.