Movileni

   Localizare si Componenta

   Movileni este o comuna in judetul Iasi. Este formata din satele Movileni, Potingeni, Larga – Jijia, Iepureni. In anul 2007 comuna avea 3,193 locuitori. Suprafata administrativa a comunei Movileni este de 7927,16 ha, din care intravilan 587 ha si extravilan 7340 ha. Comuna Movileni se invecineaza la Nord - cu comuna Vladeni, la Nord-Est - cu comunele Tiganasi si Popricani, la Sud - cu comunele Rediu si Rominesti, la Vest - cu comunele Gropnita si Rominesti si la Nord-Vest - cu comuna Gropnita.

   Prezentare Comuna

   Comuna Movileni cu satele componente face parte din categoria asezarilor care apar amintite in primele documente istorice ale secolelor XIV - XV, din grupa localitatilor ce formeaza o adevarata o adevarata fasie care tarverseaza Poarta Tirgu - Frumos si se prelungeste pana spre capitala Moldovei.

   Movileni, sat centru de comuna inca din anul 1877, ca asezare dateaza din anul 1772. La inceput purta numele de Bas - Ceaus, nume ce s-a pastrat pana in anul 1864 cand in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost schimbat in Movileni. In anul 1801 s-a construit biserica Sf. Spiridon cu fundatie de piatra si zidarie de caramizi, care a fost distrusa intr-un timp destul de scurt, in 1926 construindu-se actuala biserica cu contributia cetatenilor. In anul 1820 in sat erau 158 locuitori. halta Potirgeni de pe linia ferata Iasi - Dorohoi a fost terminata in anul 1896 si a intrat in functiune in anul 1940.

   Larga-Jijia este plasata la 3 km sud - est de centrul comunal, pe soseaua spre Iasi. Numele sau este legat de pozitia geografica (podisul Larga si raul Jijia din apropiere), ca asezare datand din anul 1836. In sat este o biserica din secolul XVIII, reamplsata in anul 1861. In documente se semnaleaza ca in Larga exista o posta cu 12 surugii si un capitan; aceasta arata ca prin sat trecea un drum care facea legatura intre Iasi si Botosani.

   Potirgeni situat la 3 km vest de centrul comunal, pe podisul cu acelasi nume, dateaza din anul 1573. Alaturi de actuala biserica din fundatie de piatra si cu pereti de caramida construita in anul 1759, in partea de vest a satului se afla ruinele vechii biserici construite in anul 1600.

   Iepureni este situat la aproximativ 10 km sud - est de centrul comunei. Ca asezare dateaza din anul 1772. Acest sat a functionat ca centru de comuna incepand cu anul 1925, timp de 7 ani, dupa care a trecut la comuna Tiganasi, unde a format un centru cu mai multe comune pentru 1 an de zile. In anul 1933 se reinfiinteaza comuna Iepureni, iar in 1968 se desfiinteaza, fostul sat de centru trecand la comuna Movileni.

   Zona beneficiaza de o serie de servicii ce-si au localizarea in general in centrele de comuna astfel ca invatamantul este asigurat in gradinite, scoli pentru ciclul primar in toate satele componente, primar si gimnazial in centrele de comuna; asistenta medicala este asigurata prin Dispensarul uman in care isi desfasoara activitatea 3 cabinete individuale si farmacia precum si prin Serviciul Public Sanitar Uman in satele Iepureni si Potargeni; mentinerea sanatatii animalelor este asigurata prin circumscriptia sanitar veterinara; activitatea de posta si telecomuniatii este asigurata prin oficiul postal comunal din satul Movileni; politia asigura ordinea publica si rezolvarea altor probleme ce tin de competenta organelor de politiel activitatile culturale se desfasoara in Caminul cultural, aici functionand si biblioteca comunala; bisericile asigura in fiecare sat serviciile de cult.

   Persoanele nascute in comuna primesc la implinirea varstei de 18 ani, titlul de "fiu/fiica a comunei", in cadrul unei festivitati organizata de catre primarul comunei.

   Situri Arheologice

   Situl arheologic de la Larga- Jijia, punct 'Gradina'
 
   La est de sat, pe un grind din albia majora a Jijiei, inalt de circa 2,50 m, a fost identificata o importanta statiune arheologica, cercetata prin sondaje in 1951. Cel mai vechi nivel de locuire apartine culturii ceramicii liniare, reprezentata prin fragmente ceramice specifice, dar fara complexe de locuire. Mult mai bogata in materiale arheologice este asezarea Precucuteni, faza II. A fost dezvelita o locuinta cu ceramica, unelte si oase de animale domestice sau salbatice. Utilajul litic se compune din lame retusate sau cu scobitura retusata, gratoare pe aschii si lame cu partea activa oblica, convexa, concava, unguiforme, circulare, ovalare, „cu bot', sau duble, unele cu retuse pe laturile lungi, lame neretusate, aschii, nuclee de diferite forme. Dintre uneltele de os se remarca mai multe slefuitoare, unul fiind confectionat dintr-un metatarsian de bou, cu doua fete opuse albiate prin slefuire, cu striuri longitudinale; alte patru apartin aceluiasi tip si sunt lucrate din metatarsiane; al cincilea este cioplit dintr-un radius de cerb. Ceramica a fost impartita in trei specii; a) din pasta grosiera, dar bine arsa – vase de uz comun, acoperite cu barbotina sau cu decor alveolar; b) vase din aceeasi pasta cu ardere inferioara, dar cu suprafata lucrata ingrijit, cu decor incizat; c) ceramica fina, din pasta omogena, bine arsa. In cadrul plasticii, se remarca fragmentul de statueta compus din sase siluete antropomorfe, ce face parte din grupa suporturilor de tipul „hora', constituind cel mai vechi exemplar de acest gen cunoscut pana in prezent. S-au descoperit si cateva fragmente ceramice de tip Cucuteni B, dar nu s-a putut diferentia un nivel de locuire apartinand acestei faze a eneoliticului. Depunerea Precucuteni II este suprapusa de o asezare Noua cu mai multe cenusare, dintre care unul singur a fost sectionat, descoperindu-se o ceramica specifica sfarsitului epocii bronzului, omoplati crestati, fauna. La partea superioara a acestui cenusar s-au semnalat cateva fragmente ceramice din Hallstatt-ul timpuriu, iar sporadic, altele datate in sec. IV e.n. In aceeasi zona au fost dezvelite sase morminte, dintre care unui apartinand unui copil de 8-10 ani, cu scheletul orientat NE-SV, in pozitie chircita (M.l), si doi adulti, in aceeasi pozitie, cu urme de ocru rosu pe oasele scheletului; mormintele 2, 5 si 6 par sa apartina unei necropole sarmatice, datate in sec. IV e.n.

   Obiective Turistice

   Zona umeda Larga Jijia considerata "Mica Delta" fauna si flora, pasari apropiate celor specii de pasari care cuibaresc numai în aceasta zona din Delta Dunarii.

   Economie si Investitii

   Comuna prezinta un interes deosebit pentru unitatile industriale prelucratoare de materii prime agricole si mai ales pentru agentii economici privati care preiau, in vederea comercializarii, cantitati insemnate de produse agricole. Economia comunei are un caracter preponderent agricol. Din acest punct de vedere comuna se incadreaza in zona a V-a, favorabila productiei de carne, cereale si legume. Suprafata agricola are o pondere de 82.9% din suprafata comunei. In comuna exista 428 ha de luciu de apa.

   Activitati zonale si economice: Agricultura in sistem privat si asociativ, Cresterea animalelor, Comert (AF, PFA, SC, SA, II), prestari servicii in agricultura, pomicultura - SC Pescaris, morarit, comert.

   Facilitati investitori: terenuri, forta de munca, spatii de productie, concesionari iazuri.

   Proiecte de investitii: Sistem integrat de alimentare cu apa, canalizare si staţie de epurare în toate satele (în curs de desfasurare),Modernizare DC, Reabilitare drumuri satesti prin pietruire, Reabilitare Camin Cultural, Spaţii verzi, Baza sportiva, Reabilitare corp Scoala Potângeni, Dotarea cu centrala a scolilor.