Localizare si Componenta

   Popricani este o comuna in judetul Iasi. Este formata din satele Popricani, Rediu-Mitropoliei, Tipilesti, Moimesti, Cotu-Morii, Vantori, Vulturi, Cuza-Voda si Carlig. In anul 2007 comuna Popricani avea 7,566 locuitori.

   Suprafata administrativa este de de 6926 ha, din care, 5796 ha teren agricol (arabil, pajisti, vii) si 1066 ha teren neagricol (paduri, altele). Este situata in NNV Municipiului Iasi la 19 de km de centrul municipiului. La nord-vest comuna se invecineza cu satele Carniceni si Tiganasi, la vest cu Iepureni, la est cu Victoria si la sud cu municipiul Iasi. Incepand din aprilie 2004, comuna Popricani face parte din Zona Metropolitana iasi

   Prezentare Comuna

   Actuala Comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si Comuna Popricani, denumirea actuala a comunei datand din 1934.

   Satul Popricani este o asezare veche. Nu se cunoaste date precise a formatii ca asezare a Popricaniului, dar se poate banui ca la inceputul secolului al XVII-lea satul,ca asezare,  exista. In acest sens pentru a intari afirmatiile citam:’’Deci in seara de joi, 22 noiembrie,Nicoara Potcoava a trecut Prutul si la 23 noiembrie, vineri, privighetorii sai au suit cu repeziciune dealul Popricanilor’’. Mai tarziu despre Popricani ca asezare avem si marturii orale. In acest sens aratam ca mosierul Dimitrie Pascanu a zidit in anul 1812 biserica din sat, care este si astazi. Tot mosierul Pascanu a adus la curtea sa oameni cu diferite indeletniciri ca: chelari, fierari, bucatari.etc. Acest lucru este argumentat de faptul ca si astazi in comuna sunt multe familii cu numele de Bucataru, Chelaru, Fieraru,etc. Aceste nume provenind de la ocupatiile celor adusi de Dimitrie Pascanu pe mosie. Actuala sosea Iasi-Bivolari era o principala artera comerciala ce lega nordul Moldovei de Iasi.Negustorii ce veneau din nord,dupa ridicarea dealului Popricani destul de anevoios se opreau in drum spre Iasi pentru un ultim popas (poprire) pe platoul unde este asezat satul. Deci acestei asezari unde faceau propire negustori, i s-a dat de la cuvantul poprire, numele de Popricani.
   
   Satul Rediu Mitropoliei este la fel un sat vechi, aici Mitropolia Iasi a avut un teren cu o padure, rediu si o biserica construita din lemn, din care astazi a mai ramas doar piatra de la temelie. Ca asezare s-a format prin trimiterea de cate mitropolie a unor oameni pentru paza si diferite munci. La acest Rediu(padure) al Mitropoliei de unde si astazi i s-a dat numele de Rediu-Mitropoliei.

   Tot din marturii orale se stie despre satul Tipilesti ca terenul pe care este asezat ar fi partinut boierului Pascanu. Acesta ar fi vandut terenul unui alt mosier Filipescu care a adus pentru munca pe mosie lipoveni. Pentru acesti lipoveni in timpul muncii un lucru obisnuit erau tipetele, se presupune ca si asezarii satului i s-ar fi dat numele de Tipilesti.

   Despre satul Moimesti nu se cunosc prea multe lucruri, am putea aminti faptul ca un mosier Ilie Stroici a cumparat terenul, unde este actualul sat de la mosierul Pascanu si pentru lucrul pe mosie ar fi adus oameni din Bucovina. Oamenii din cauza muncii grele pe care o prestau se intrebau: mai esti? In sensul ‘’Mai traiesti?’’de la aceasta expresie se presupune ca locuitorilor i se spuneau’’Ma maiestri’’ de unde s-a tras si numele actualului sat de Moimesti.

   Satul Cotul Morii este o asezare mai noua, infiintata dupa primul razboi mondial cu ocazia impropietaririi din 1920/1921, cu care s-a hotarat vatra de sat pentru oamenii din Popricani care nu aveau locuri de casa. Satul a luat numele de Cotul Morii dupa locul cu acelasi nume. Aici ar fi existat o moara situate in cotul soselei Iasi-Sculeni de unde vine si numele de Cotul Morii.

   Denumirea satului Vanatori, probabil initial a fost Vanatorii Curtii, deoarece locuitorii acestui sat in schimbul scutirii altor obligatiuni de catre curtea domneasca, trebuiau sa procure acesteia vanatul, exact nu se cunoaste anul infiintarii acestui sat cu numele de Vanatori.

   O monografie a satului Carlig, intocmita in anul 1938 de catre elevii scolii normale Vasile Lupu din Iasi, care a fost publicata. Volumul 7-1938-1939 ne arata ca din discutiile cu cetatenii s-au desprins mai multe versiuni despre originea acestui sat si a formarii lui astfel ca: unii afirma ca de mult nu se stie exact, cand era un sat cu numele de Vadul lui Voda in rasaritul Iasului aproape de oras’ ’din cauza unor alunecari de teren casele s-au daramat iar gospodarii au plecat, unii s-au oprit in satele vecine cativa s-au oprit si s-au asezat aici si se pare ca acest sat s-a infiintat inainte de Cuza Voda, marturia nu este insa exacta. Insa unii gospodari pretend ca numele ar veni de la delurile din prejur asezate in forma de carlig.

   Satul Vultur actualmente component al comunei Vanatori se pare ca afost creat in anul 1879, ’’satul Vultur’’ sau capul dealului este alcatuit din 113 locuitori si a fost infiintat pe mosia Carligului in anul 1879, in partea de nord a Comunei Copou, judetul Iasi. Despre existenta acestui sat ne vorbeste si un document din 1880 adresat de primaria Comunei Copou presedintelui consiliului permanent Iasi, prin care primarul comunei Copou arata ca pe mosia Carligului urmeaza a fi impropietariti un numar de tarani, cu 13 falci care sunt isolate pe aceasta mosie si unde urmeaza a se construi scoala din satul nou, aceasta marturie intarind infiintarea satului in anul 1879.

   Un alt sat in componenta Comunei Popricani este si satul Cuza-Voda, din marturiile probabile se crede ca acesta a fost infiintat dupa 1888 ca un ecou al rascoalelor taranesti, denumirea venind de la numele Domnitorului A.I.Cuza, ce a facut prima reforma prin care s-au eliberat si impropietarit clacasii, acest sat pana in anul 1927 a facut parte din comuna Aroneanu iar in anul mentionat devenit dat permanent al Comunei Popricani.

   Teritoriul de nord al comunei este udat de cursul raului Jijia,adancimea apelot freatice variaza intre 0,5 m in sudul satelor Moimesti si Tipilesti si de 18 m in Popricani.Altitudinea absoluta este de 150 m iar relieful este brazdat si de alte cursuri mici de apa. Comuna POPRICANI are retea de apa potabila, dar nu are canalizare.

   In anul 1859 in satul component al comunei,Rediu Mitropoliei, exista o scoala cu doua sali de clasa unde invatau elevii din comuna Popricani 4 clase primare. Spre anul 1900, dupa ce se muta de la Rediu Mitropoliei la Popricani se infiinteaza aici o scoala de tip ”Spiru Haret” unde se invatau 5 clase primare. Intre anii 1960 si 1962 in curtea scolii a mai fost construit un local care a fost utilizat pana in 1973 cand s-a dat in folosinta actualul local. Constructia acestuia a fost inceputa in anul 1968 si a beneficiat de o arhitectura asemanatoare tuturor scolilor construite in acea vreme. In prezent, Scoala de arte si meserii Popricani este scoala coordonatoare, avand in subordine scolile din Tipilesti, Cotu-Morii si Moimesti, gradinitele sat Popricani, ”Iasi-Nord” Popricani, Cotu-Morii , Tipilesti.

   Scoala cu cls. I-VIII Vinatori, Popricani se afla la 8 km distanta de orasul Iasi. Scoala este situata la intersectia soselelor care fac legatura dintre orasul Iasi si Botosani sau Vama Sculeni. Intre anii 1946-1960 Scoala Vinatori era o scoala de sine statatoare, avea in subordine si scolile din satele: Cirlig si Cuza-Voda (de fapt din comuna Vinatori), dupa anul 1960 comuna a fost desfiintata si a ramas comuna Popricani, careia i-au fost arondate 8 sate, iar scoala a fost subordonata Scolii Popricani. Intre anii 1980-1990 scoala functiona si cu prima treapta de liceu (pana la clasa a X-a). Incepand cu anul scolar 2004-2005 Scoala Vinator devenine scoala de sine statatoare.

   Situri Arheologice

   Situl arheologic de la Cotu Morii, punct 'La Popi'

   Localizare 'La Popi', la 1,5 km V-SV de sat, pe stanga drumului spre satul Popricani si pe malul stang al paraului Ciric, flancat la E de Dealul Roznovanu. In dreptul curburii facute de Coasta Popricanilor spre SE, catre Cotu Morii, pe terasa inferioara a Jijiei, intr-un sol cenusos de culoare inchisa, s-au descoperit fragmente ceramice din perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (Horodistea-Erbiceni), din prima epoca a fierului si din feudalismul tarziu (sec. XVII-XVIII).

   Situl arheologic de la Cuza Voda, punct 'Valea Sipotelului'

   Localizare Dealul Crangului 'Valea Sipotelului', la 1 km V de sat si 1 km N de Padurea Carlig, in jurul izvoarelor de la baza pantei. La 1 km N de padurea Carlig, la 2 km in amonte de Valea Sipotelului (afluent al Vaii Neagra), in jurul izvoarelor de la marginea de jos a pantei, a fost identificata o bogata statiune cu ceramica din La Tène II (cu analogii la Lunca Ciurei, unele fragmente de vase fiind de traditie hallstattiana), din sec. IV e.n. (cu elemente de la sfarsitul acestui secol), precum si urmele unei locuiri din sec. VI-IX, suprapusa de o asezare Dridu; alte fragmente ceramice apartin sec. XIII-XIV si XVIII. S-a mai gasit o greutate conica de lut, cu varful rotunjit si perforat.

   Situl arheologic de la Popricani, punct 'Dealul Viei - Curmatura'

   Localizare 'Dealul Viei - Curmatura', la 700 m E de sat, pe stanga drumului spre satul Cotul Morii. Pe platoul dinspre NE de satul Popricani, incepand din locul numit Curmatura, indeosebi pe partea stanga a drumului Popricani – Cotu Moril, s-au descoperit fragmente ceramice Cucuteni A (?), HalIstatt mijlociu – fragmente de torti-apucatori orizontale sau vase cu caneluri oblice, Hallstatt tarziu – ceramica cu brau alveolat, din sec. II i.e.n. – ceramica dacica si bastarnica. Secolului IV ii apartin fragmente de vase din pasta fina, cafenie, lucrate la roata si de amfore romane. Un gratoar pe aschie cu laturile retusate pare sa apartina locuirii cucuteniene. La circa 200 m de o plantatie de pomi au fost identificate urmele unei tabere intarite cu val si sant, de forma patrata cu latura de circa 100 m.    

   Situl arheologic de la Popricani, punct 'Gradina lui Anton'

   Localizare 'Gradina lui Anton', in marginea de N a satului, pe malul stang al paraului Popricani (si al soselei Popricani -Carniceni). In marginea de NNE a satului, pe dreapta soselei Popricani – Carniceni – Trifesti, pe terasa inferioara a Jijiei, taiata de paraul Popricani, asezare bogata si intinsa cu mai multe niveluri de locuire. Astfel, la Caramidarie (malul drept al paraului Popricani) predomina materialele de factura Cucuteni A si B cu ceramica, idoli antropomorfi si „C' – decorata cu crestaturi pe buza si cu striuri verticale, iar pe umar, cu mici impunsaturi oblice, intrerupte de mici proeminente; un alt fragment are sub buza usoare impunsaturi, apoi un sir de striuri verticale, intrerupt, pe gat, de mici „pastile' . in Gradina lui Anton (malul stang al paraului Popricani) predomina locuirea Noua cu ceramica si omoplati crestati, precum si cea Hallstattian – timpurie cu ceramica decorata cu caneluri pe umar si cu marginea rasfranta aproape orizontal , sau cu brau triunghiular in relief. Urmatoarele locuiri apartin sec. IV e.n., culturii Dridu – ceramica decorata cu striuri orizontale sau valurite si sec. XV, printre materialele ceramice aflandu-se un fragment de cahla cu decor geometric hasurat. S-a gasit si un firfiric turcesc din sec. XV.   

   Situl arheologic de la Vanatori, punct 'Rufeni'

   Localizare 'Rufeni', la 300 m S de sat, pe partea stanga a soselei Iasi – Vanatori. Pe partea stanga a soselei lasi – Vanatori, la circa 500 m inainte de intrarea in sat, pe pantele line ale dealului Rufeni, asezare cu ceramica Noua, Hallstatt timpuriu, cu caneluri , din sec. II-II i.e.n., tip Lunca Ciurei, cu ceramica locala si bastarnica si din sec. IV-V. Aceasta din urma apartine speciilor lucrata la roata, din pasta fina si zgrunturoasa, decorata cu motive valurite. Nu este exclusa si o locuire din sec. XI-XII, cu ceramica din pasta caramizie, cu marginea evazata. Au fost descoperite si fragmente de amfore romane.

   Situl arheologic de la Rediu Mitropoliei, punct 'In Islaz'

   Localizare 'in Islaz', in partea de E a satului . In acest punct, situat pe terasa taiata in lung de o rapa adanca ce traverseaza vatra satului, a fost descoperita o intinsa asezare cu ceramica din Hallstatt-ul tarziu si din feudalismul timpuriu (sec. XI-XII), dezvoltat (sec. XIV-XV) si tarziu (sec. XVII-XVIII). In aceeasi zona au fost depistate numeroase cenusare cu oase si bucati de lipitura, apartinand culturii Noua.   

   Obiective Turistice

   In aceasta comuna se remarca Biserica "Sfantul Nicolae" din satul Cuza-Voda construita in jurul anului 1870, "Sfantul Prooroc Isaia" din secolul XIX si Balta Teiva-Visina care este rezervatie naturala cu o suprafata de 6.9 ha

   Biserica de lemn „Sf. Prooroc Isaia“ din Carlig este atestata din anul 1816, si este o biserica de lemn construita la inceputul secolului al XIX-lea in satul Carlig, la o distanța de 3 km nord de municipiul Iași. Ea se afla pe un tapșan, in partea de nord-vest a satului. In curtea lacașului de cult se afla cimitirul localitații. A fost ctitorita de un ieromonah cu numele de Isaia (de la care provine și hramul bisericii), cu binecuvantarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei.

   In anul 2001, biserica din Carlig a dobandit statut de parohie de sine statatoare, fiind numit un preot-paroh. Incepand de atunci, prin contribuția enoriașilor, s-au efectuat unele lucrari de infrumusețare a lacașului de cult: s-au izolat termic pereții bisericii, s-a realizat o frumoasa catapeteasma din stejar sculptat și s-a achiziționat mobilier nou. In apropiere, s-a construit o casa parohiala.

   Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sarbatorit in fiecare an la 9 mai), ea fiind singura biserica din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram. Anual, de sarbatoarea hramului, un sobor de preoți oficiaza liturghia pe o scena aflata in curtea bisericii, din cauza faptului ca nu exista spațiu suficient in interiorul sfantului lacaș.

   Economie si Investitii

   Activitati specifice zonei: Moarit si panificatie, Prelucrarea laptelui, prelucrarea lemnului – Moldrom, prelucrarea carnii – ANIMAX.