tansa

  Comuna Tansa are o populaţie de 2.997 locuitori si este formata din doua sate: Tansa si Şuhuleţ. Are unul dintre cele mai inalte dealuri din judetul Iasi (449 m) si unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare pe Bahlui, cu o suprafata de 352 ha.

  Ca intindere, comuna Tansa cuprinde o suprafata de 35,6 km patrati si se afla in extremitatea S-V a actualului judet Iasi. Centrul de comuna Tansa este traversat de la Nord la Sud de paraul Tansa, iar pe locul numit Plesa, paralela 46 grade 55 minute latitudine nordica, se intersecteaza cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estica. Dealul Plesa are 449 m.
 
  Numarul de locuitori al comunei este de 3089, din care:

•   0 – 14 ani             519
•   15 – 54 ani          1180
•   65 ani si peste    1390

  Ocupatii de baza ale populatiei:

• agricultura (cultura plantelor, cresterea animalelor, cultura vitei de vie etc.)
• olaritul
• butnaritul
• cojocaritul etc.

  Scurt Istoric
  Actualul sat Tansa ce formeaza comuna Tansa impreuna cu satul Suhulet este situat la 2 km est de statia CFR Dagata, judetul Iasi, la circa 60 km N-V de orasul Vaslui, la aproximativ 80 km S-V de orasul Iasi, la 30 km Est de orasul Roman. Este unul dintre cele mai vechi sate razasesti de prin partile acestea. Vechimea satului este foate mare.
    Din hrisoavele existente, cercetate (Si mai ales din unele de pe vremea lui Stefan cel Mare) aflam ca intre anii 1400-1469 asezarea exista cu numele de Bruduresti, care in limba slavona ar putea sa insemne vad, iar vechii romani locuitori ai Moldovei veacului XII-XIII se numeau brodnici, adica locuitori ai vadurilor; (brudina = taxa de trecere prin vaduri). Despre existenta satului Bruduresti se spune intr-un uric din 1436 din vremea celor doi domni ai Moldovei Ilias si Stefan, fiii lui Alexandru cel Bun (cel care a domnit 32 de ani Si 8 luni, 1399-1431). Dar o frumoasa descriere a toponimiei locurilor ocupate astazi de satele Tansa si Suhulet ne vine de departe, din neam, din vremea domniei lui luga voievod 1399, cand da uric de intarire a dreptului de proprietatea asupra satului de pe apa Garbovatului.
    Satul si-a pastrat numele de Bruduresti pana prin veacul al XV-lea sau al XVI-lea, dezvoltindu-se destul de repede.
Casele erau mici, facute din chirpici, din lemn si nuiele, si pamant, fara cuie de fier, acoperite cu stuful ce se gasea din abundenta pe apa raului Garbovat, cu paie de grau sau cu ierburi uscate. Erau mici, cu o singura incapere, cu ferestre mici. Focul se facea pe vatra cu cuptor si horn, sobele aparand abia in secolul nostru.
    Din hrisoavele de pe vremea lui Stefan cel Mare se vorbeste de un boier (sau poate mare razes) cu numele de Simion Tansea, care a stapanit intreaga vatra a vechiului sat Bruduresti, de la care apoi si-a luat si numele, de Tansa. Dreptul de stapanire asupra satului Bruduresti este intarit de Stefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansea, fratii Petrea, Oana si Duma Brudur. Ferindu-se din calea navalitorilor, satul Bruduresti si-a schimbat vatra intiala, mutindu-se catre N-E, catre originea paraului Tansa, unde padurea existenta forma o adevarata perdea de protectie. Pe locurile bisericii vechi inca se pot vedea stejarii din vechiul codru.
    In decursul timpului actualei configuratii a locurilor cu o diversitate mare de forma de relief, nu i s-au alipit sau rupt alte teritorii. In perioada marilor proprietari de pamanturi, satele Tansa si Suhulet n-au facut parte din nici una din mosiile ce le-au inconjurat: ale lui C. Cantacuzino, Petre Carp, Iliescu si Spiridonia, la Est de satul Suhulet, Prezan la Sud (Schinetea) si Savu Manea la Vovresti.

  Facilitati oferite investitorilor

• Activitatea de olărit, ceramica de Tansa - locul I pe ţară la Târgul Olarilor ediţia 1985
• Terenuri agricole pentru asociaţii agricole

  Activitati economice principale

• Meşteşugărit
• Olărit
• Comerţ
• Dulgherie
• Fierărie
• Cioplit piatră

  Proiecte de investitii

• Construcţie sală de sport prin fonduri guvernamentale
• Prelucrarea cărnii şi a laptelui
• Prelucrarea legumelor şi fructelor

  Tansa, scoala de renume
  Din cariera de pina acum, doua povesti ale elevilor i-au bucurat sufletul. „O eleva de loc din Roman a stat citiva ani la bunici si a intrat apoi prima la «Roman Voda», cel mai bun liceu din localitate. Alti doi frati gemeni de la noi au intrat primii: el la Liceul Militar, iar ea la Liceul Sanitar. Am avut mereu copii foarte buni. Numele scolii noastre s-a transformat in renume. Foarte multi copii din comunele invecinate vin la scoala la noi, chiar daca fac naveta. Mai ales din Dagita si Tibanesti", a mai spus profesorul. „Cea mai mare implinire a noastra este aceea ca avem un colectiv profesoral de elita, format din oameni ai locului. Sint foarte fericit ca am reusit sa schimbam garda. Fosti elevi de-ai nostri sint acum profesori aici. Faptul ca s-au intors inseamna ca au acceptat un sacrificiu. Regretul meu este acela ca nu-i putem titulariza pe toti, din lipsa normei", a precizat directorul Scolii Tansa, Mihai Mera. In comuna invata 195 de copii la scoala din Tansa si alti 185 la scoala din Suhuret, unul din satele din comuna. Numarul destul de redus al copiilor ii ingrijoreaza pe dascali. „Daca reforma in invatamint se va aplica negindit si prea timpuriu, va fi o lovitura puternica pentru scolile din mediul rural", este de parere directorul.

  Am strabatut inapoi drumul pe la Suhuret, localitatea aflata la cea mai mare altitudine in judet, am trecut pe linga „dealul albastru", aflat in satul Glodenii Gindului (toate casele localnicilor de pe deal sint varuite cu albastru), am coborit pe serpentine prin padure si am ajuns in Miroslava. Atunci am vazut diferenta intre curtile cu vile de aici si gospodariile sarace din Tansa,  un sat unde bogatia se masoara altfel. Iar printre cei care au pus umarul la ea se afla profesorul Constantin Popa si alti dascali ai scolii.