Localizare si Componenta

   Tiganasi este o comuna in judetul Iasi. Este formata din satele Tiganasi, Carniceni, Mihail Kogalniceanu si Stejarii. In anul 2007 comuna avea 4,361 locuitori. Este localizata la 25 de Km NVV de centrul muncipiului Iasi, se invecineaza la nord cu comuna Probota, la est cu comuna Victoria, la sud cu comuna la Popricani, la vest si nord-vest cu comunele Movileni si Vladeni.

   Prezentare Comuna

   Cele trei stele de argint de pe stema comunei fac parte din blazonul familiei Carp, care a intemeiat in zona, in anul 1842, targul Caminaresti. Caminarestii reprezinta o alta denumire a localitaţii. Fantanile explica denumirea satului Carniceni, sat component al comunei fiiganasi, care isi are originea intr-un termen din limba slava veche, insemnand Fantanele. Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ca localitatea are rangul de comuna.

   Situri Arheologice

   Situl arheologic de la Tiganasi, punct  'Dealul Raiu'

   Localizare 'Dealul Raiu', la 1 km E de Tiganasi, pe terasa inferioara de pe partea stanga a Jijiei, aproape de intretaierea soselei Iasi-Carniceni cu cea spre Tiganasi, pe locul numit si Moldoveanu, asezare tardenoisiana, Precucuteni, Cucuteni A, Hallsstatt timpuriu, careia ii apartine si un varf de sageata de tip scitic, sec. IV e.n., in asociere cu fragmente de amfore romane, si din sec. XIV-XV de cand dateaza si un varf de sageata din fier. Movila de aici a fost cercetata partial in 1981 si se considera ca apartine grupei inmormantarilor cu ocru rosu.

   Situl arheologic de la Tiganasi, punct 'Valea Odaii'

   La circa 3 km NV de sat, pe suprafata usor inclinata a unei vaiugi numite Valea Odaii, cu deschidere spre sesul Jijiei, s-au descoperit fragmente ceramice Cris si din secolele XIV-XV, XV-XVI sl XVII-XVIII, cu un fragment de sfesnic, unul de pahar de sticla si o cute prismatica din gresie brun-cenusie.   

   Situl arheologic de la Carniceni, punct 'Cimitirul Vechi'

   Pe suprafata terasei inferioare a Prutului, in jurul cimitirului vechi din sectorul estic al satului, s-au descoperit fragmente ceramice Cucuteni B, din perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (Horodistea-Erbiceni), cu o figurina antropomorfa, din sec. III si IV e.n., de la sfarsitul sec. IV sau chiar din sec. V-VI, cu elemente de traditie romana. S-au dezvelit resturile a doua cuptoare de ars ceramica, distruse in cea mai mare parte. Unul dintre ele continea doua vase intregi si altele fragmentare; in al doilea s-au gasit resturi de amfore, de aspect local, din sec. V sau V-VI e.n. A fost descoperita o vertebra de peste cu apofizele taiate, cu o perforatie pe discul central. Pe podisul de deasupra lutariei s-au sectionat mai multe gropi de morminte, avand ca inventar vase hallstattiene. Locuirii din sec. VI-VIII ii apartin fragmente ceramice si unelte de factura bizantina, in afara materialelor ceramice de provenienta locala. In 1980, lucrarile de excavare au distrus mai multe morminte medievale din acest cimitir in care se mai pastreaza lespezi si cruci de piatra cu scriere chirilica. In afara materialelor descoperite de N. Zaharia, au mai fost identificate si fragmente ceramice din sec. XIV-XV si XVII-XVIII. Asezarea si cimitirul sunt pe cale de a fi distruse prin scoaterea lutului sau prin lucrari de excavatie.

   Situl arheologic de la Carniceni, punct 'Holm 1`

   La iesirea din sat, pe terasa inferioara de pe partea dreapta a Prutului, pe partea stanga a soselei Carniceni-Probota, asezare bogata, apartinand etapei de legatura dintre sfarsitul Cucutenianului si inceputul perioadei de tranzitie. Cele mai vechi resturi de locuire apartin insa Gravettianului – nuclee, lame neretusate sau cu retuse fine ori denticulate, si Tardenoisianului – doua gratoare, dintre care unul circular si altul cu partea activa oblica. Tot aici s-au descoperit fragmente de vase Precucuteni, Cucuteni B si din Hallstatt-ul timpuriu, acesteia din urma apartinandu-i, probabil, resturi de schelete omenesti si vase fragmentare. Din etapa de legatura dintre finalul fazei Cucuteni B; si inceputul culturi Horodistea-Erbiceni a fost dezvelita o locuinta (?), in perimetrul careia au fost descoperite peste 130 greutati de lut ars de diferite tipuri, 25 fusaiole, dintre care una cu decor incizat in zig-zag si alta cu decor punctat, radial. Cea mai importanta categorie o reprezinta ceramica, impartita in trei grupe: a) de aspect cucutenian, dintre care se remarca o amfora cu motive pictate si cu o silueta umana, feminina, alaturi de care apare pomul vietii, precum si o strachina pictata la interior si exterior (si un vas cu doua guri ; b) ceramica de tip Horodistea-Erbiceni, cu decor din crestaturi pe buza vaselor, a carei pondere este foarte mica; c) ceramica de tip „C', reprezentand o mare diversitate de forme si decor. In perimetrul complexului a fost dezvelit si un mormant de inhumatie cu scheletul in pozitie intinsa, orientat NNV-SSE, fara inventar. Intre oasele scheletului s-au gasit numeroase fragmente ceramice si lipituri de perete, antrenate in umplutura gropii, ceea ce dovedeste ca mormantul este posterior locuirii eneolitice. La circa 1,50 m de mormant s-a descoperit o amfora romana, fragmentara, din sec. IV e.n.

   Situl arheologic de la Carniceni, punct 'Holm II'

   La circa 1 km N de punctul anterior, la limita cu com. Probota, pe aceeasi terasa a Prutului, asezare cu ceramica Precucuteni II-III, Cucutem B si „C', din sec. IV-III i.e.n. – cu brau in relief alveolat. Unei locuiri din sec. IV e.n. ii apartine un fragment de toarta masiva, de la o amfora romana, iar alte fragmente de vase, cu decor valurit, apartin culturii Dridu. Primei locuiri ii apartin si numeroase statuete antropomorfe, majoritatea fiind in stare fragmentara. Nu este exclusa si o locuire de tip Horodistea-Erbiceni. In imediata apropiere a asezarii, pe teritoriul com. Probota, se afla doi tumuli.

   Situl arheologic de la Carniceni  - Valul lui Traian

   Localizare la 3 km E de sat, cu directia NNE spre com. Victoria.  Valul de pamant ce vine de peste Siret, pe la Lespezi, pare sa aiba capatul la Rediu Mitropoliei. Informatia nu este in intregime exacta, intrucat aceasta constructie se continua prin corn. Popricani si, facand un unghi, se indreapta spre corn. Victoria (Sendreni) si trece peste Prut. Existenta acestuia se mai pastreaza astazi doar ca toponim intre Sendreni – Victoria si Popricani, numit Drumul Troianului, in tot sesul Jijiei, fiind aproape complet aplatisat.  

   Economie si Investitii

   Investesc in irigatii - Cum profitul agricultorilor a fost intotdeauna influentat de conditiile meteorologice, actionarii vor sa investeasca acum pentru a scapa de pagubele produse de seceta. „Asteptam sa fie accesibile fondurile structurale, pentru ca avem nevoie in mod deosebit de un sistem de irigatii. Seceta din acest an ne-a uscat culturile in proportie de peste 50 la suta“, explica Emil Valeanu, economist la Moldova Tiganasi.

   De aceeasi parere este si Stefan Holicov, directorul firmei Panifcom, care spune ca recolta de anul acesta este compromisa in mare parte si ca nu isi va recupera cheltuielile. „Cu bani europeni am reusit pana acum sa ne cumparam utilaje moderne in valoare de 500.000 de euro“, spune reprezentantul societatii.

   Si-au extins afacerea

   Holicov spune ca a pornit initial de la o afacere din domeniul panificatiei, dupa care s-a hotarat sa investeasca in agricultura in urma cu cinci ani. „M-am gandit ca as iesi mai profitabil“, explica directorul firmei Panifcom.

   Nici administratorii de la Moldova Tiganasi nu s-au axat doar pe cultivarea terenurilor agricole. Societatea mai detine si o ferma de aproximativ 300 de taurine. „Investitiile in furaje sunt destul de mari. Abia la cinci ani de la infiintare speram sa trecem si noi pe profit“, spune Placinschi.